2016/08/22

CUNOAȘTERE DACICĂ: Războiul antiromânesc și consecințele lui

CUNOAȘTERE DACICĂ: Războiul antiromânesc și consecințele lui: https://www.facebook.com/mihai.robert.35/videos/1133211163410893/ Manifestație împotriva politicienilor români postpuciști. ...

2016/08/12

Cand va fi a doua venire a lui Isus? #Palavre

Cand va fi a doua venire a lui Isus? #Palavre

2016/08/07

Laurențiu Primo - Constituția meritocrată- Preambul

PREAMBUL
(1)               Constituţia Meritocrată este legea fundamentală a unei Românii conduse pe principii preponderent ştiinţifice, cu consultarea reală a poporului român şi în interesul cetăţenilor săi. Se instaurează astfel o guvernare participativă real prodemocrată;
(2)               Necesitatea elaborării unei astfel de constituţii derivă din eşecul guvernărilor de tip politic statornicite de constituţiile anterioare, în care interesele grupurilor politice şi oligarhice s-au substituit drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor;
(3)               Principalele prevederi care diferenţiază Constituţia Meritocrată de cele anterioare vizează eliminarea ideilor, omisiunilor, confuziilor şi contradicţiilor conceptuale şi juridice care au favorizat elaborarea de legi nefaste pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României, pentru afirmarea valorilor ei în cultura şi civilizaţia mondială şi pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor. Unele din aceste prevederi sunt:
(a)               Confuzia dintre naţiunea (ţara) română şi statul român. Statul este doar o parte a ţării, constituită din instituţiile ei de guvernare (conducere). În consecinţă, statul nu are proprietăţi distincte de ale ţării şi nici nu poate decide în numele populaţiei, fără consultarea ei;
(b)               Ideea privind guvernarea prodemocrată identificabilă  prin utilizarea puterii statului în garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, şi nu prin procedurile de dobândire a puterii statului;
(c)               Omisiunea scopului esenţial al economiei, şi-anume: creşterea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor proporţional cu contribuţia lor la progresul naţiunii;
(d)               Contradicţia dintre interesul public şi cel privat,  dintre proprietatea publică şi cea privată  şi rolul statului ca reprezentant al tuturor cetăţenilor şi nu a unor grupuri private de interese, de orice natură şi provenienţă, în atenuarea acestei contradicţii;
(e)               Contradicţia dintre progresul cunoaşterii ştiinţifice şi al tehnologiilor de conducere şi caracterul retrograd al utilizării cunoaşterii dogmatice (politice şi religioase) în guvernare;
(f)               Contradicţia dintre interzicerea oricărei modificări constituţionale care afectează caracterul naţional, unitar şi independent al ţării şi modificările aduse de politicieni constituţiilor anterioare prin care România este integrată în sisteme politice şi economice suprastatale, de tipul  Uniunii Europene sau în structuri militare asemănătoare,  pierzând astfel din independenţa, suveranitatea şi integritatea sa teritorială;
(g)               Contradicţia dintre importanţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor,  pentru existenţa lor şi a ţării, şi toleranţa faţă de persoanele şi grupurile atentatoare la aceste drepturi şi libertăţi;
(h)               Neglijarea protecţiei populaţiei împotriva manipulărilor informaţionale de natură politică;
(i)               Nerespectarea principiului fundamental al conducerii ştiinţifice, al unicităţii decizionale şi de execuţie, precum şi al răspunderii pentru consecinţele negative emergente acestora încălcat prin introducerea funcţiilor decizionale ale parlamentului, care se suprapun peste deciziile altor instituţii ale statului,  şi prin promovarea autonomiei locale totale;
(j)               Impunerea de reguli şi limite acţiunii cetăţenilor săi de către instituţiile statului în vederea garantării drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale nu înseamnă dictatură sau autocraţie. Dictatura şi autocraţia reprezintă utilizarea puterii statului împotriva intereselor  majorităţii populaţiei şi în interesul unor grupuri private nesemnificative numeric;
(4)               Guvernarea meritocrată se înfăptuieşte prin selectarea celor mai valoroase personalităţi române, cu competenţe profesionale şi morale compatibile cu funcţiile publice din instituţiile statului, selectate pe bază de fapte, examene şi teste organizate de Autoritatea Meritocrată Naţională, cu concursul altor instituţii şi organizaţii centrale sau locale. În cadrul Autorităţii Meritocrate Naţionale, Sfatul Înţelepţilor asigură principala cale de conexiune inversă dintre populaţie şi instituţiile de guvernare;
(5)               Ţara este un sistem complex, social, economic şi natural, a cărui dezvoltare armonioasă a tuturor componentelor nu poate fi asigurată decât printr-o guvernare preponderent ştiinţifică, exercitată de cei mai reputaţi profesionişti din toate domeniile cunoaşterii şi cu pregătire în domeniul conducerii ştiinţifice corespunzătoare nivelului funcţiilor din instituţiile statului. Dogmele politice contravin conducerii ştiinţifice, deci, intereselor majorităţii populaţiei şi unei dezvoltări durabile;
(6)               Statul, ca reprezentant şi conducător al tuturor cetăţenilor, trebuie să fie neutru din punct de vedere al intereselor economice private ale angajaţilor săi, numai astfel va putea asigura dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor ţării şi o competiţie economică reală între cele două categorii de agenţi economici: publici şi privaţi.
(7)               Motivarea  titularilor posturilor de conducere din instituţiile statului pentru probitate şi moralitate se realizează prin modul lor de selecţie meritocrată, prin salarizare proporţională cu rezultatele pozitive dar şi sancţiuni draconice pentru utilizarea funcţiilor publice în interese private, contrare intereselor ţării şi ale cetăţenilor ei.