Pregătirea agentului

Principiul anticipării și pregătirii acționării (Tadeusz Kotarbinski)

Pregătirea autorului acțiunii

Autorul trebuie să dobândească puterea, cunoștințele, priceperile, deprinderile și eficiența operaționale specifice acțiunii pe care urmează să o înfăptuiască.

În momentul în care trebuie executat un impuls îndreptat către un anumit scop, agentul acțiunii trebuie să fie într-o stare de deplină pregătire. Această stare lăuntrică de pregătire în cazurile care cer o încordare interioară-de altfel nu numai în aceste cazuri ci și în cazurile care presupun o atitudine prealabil orientată-cuprinde în mod necesar, pe lângă aspectele menționate ale pregătirii și hotărârea de a executa impulsul necesar la momentul potrivit.

Există trei recomandări pentru eficientizare

1. Repetarea continuă a exercițiilor de genul respectiv;

2. Ridicarea treptată a gradului de dificultate a acestor exerciții;

3. Punerea în fața agentului care exersează, a unor obiective care depășesc abilitățile dobândite dar realizabile cu un efort suplimentar.

Sunt importante pentru creșterea eficienței pauzele de odihnă în timpul cărora se produc procese inconștiente de maturizare și de stabilizare a aptitudinilor dobândite.

A ne propune nouă înșine și altora misiuni care se pot realiza numai prin depășirea unor dificultăți este folositor nu numai pentru sporirea aptitudinilor ca predispoziție permanentă ci și pentru că astfel sporește eficiența imediată a acțiunii fiind stimulați de mărirea efortului și de solicitarea atenției.

Preceptul lui Mickievicz ,,Măsoară-ți forțele cu scopurile” este cât se poate de potrivit pentru acțiunile care formează o iscusință din ce în ce mai mare. Nu trebuie să uităm aici că în orice caz trebuie comparate scopurile cu forțele.

John Stuart Mill a scris: ,,Un școlar căruia nu îi cerem niciodată ceva ce nu poate face nu va face niciodată tot ceea ce poate”.